Cum încep să scriu lucrarea de licență?

Cum se elaborează și redactează o lucrare de licență sau disertație

A venit și ziua asta. Ziua în care chiar nu mai ai ce scuză să îți mai găsești și va trebui să te apuci de lucrare. Poate ești pe la bibiotecă, unde răsfoiești o mână de cărți în care bănui tu că ai găsi o temă cu care să o scoți la mal și poate chiar găsești una. Dar cum începi? Știm că este o postare lungă, dar credem că te va ajuta.

Deci, cum se elaborează şi redactează o de lucrare de licenţă/disertaţie?

În linii mari, trebuie îndeplinite anumite condiţii de conţinut şi de formă, pe care le vom prezenta în continuare, sperăm, pe înţelesul tuturor.

Alegerea temei și a profesorului care va face coordonarea lucrării:

În ceea ce priveşte condiţiile de conţinut, totul porneşte de la alegerea temei pentru lucrarea de licenţă/disertaţie. Cum trebuie procedat? Unii au o materie favorită şi îşi aleg tema din corpul acelei materii, alţii s-au ataşat de un anumit profesor, al căror stil de predare li s-a părut mai plăcut sau ale cărui exigenţe în examinare li s-a părut a fi mai reduse. Nici una dintre cele două abordări nu este eronată. Astfel, primul pas este alegerea profesorului coordonator al lucrării de licenţă/disertaţie, care îi poate prezenta studentului o listă de teme din care acesta să-şi aleagă o temă pentru propria lucrare de diplomă. Există şi posibilitatea ca studentul să propună o temă distinctă de cele din respectiva lista de teme, iar profesorul coordonator să fie de accord să o coordoneze. În orice caz, acest prim pas se încheie cu depunerea (spre aprobare) a unei cereri la secretariatul facultăţii, unde studentul precizează profesorul coordonator si tema aleasă pentru lucrarea de licenţă/disertaţie. Heads up: alegerea unui profesor foarte cunoscut (ex: șef de catedră) poate să însemne un foarte mare plus sau un foarte mare minus pentru tine. S-ar putea să aibă foarte multe lucrări de coordonat și să nu prea aibă timp de tine. Nu uita să întrebi pe cineva care a terminat anul trecut ce profi sunt okay din punctul ăsta de vedere.

Elaborarea planului lucrării:

Odată aleasă tema pentru lucrarea de licenţă/disertaţie, pasul următor este elaborarea planului lucrării. Desigur, acest plan al lucrării trebuie însoţit de bibliografia pe care se bazează, adică din care a rezultat elaborarea acestuia. Astfel, recomandăm studenţilor să procedeze astfel: de obicei, orice temă aleasă se regăseşte în cuprinsul unui manual/curs universitar publicat sau recomandat de către profesorul coordonator al lucrării de licenţă/disertaţie. Precizăm că un plan de lucrare foarte bine structurat (şi susţinut, desigur, de o bibliografie care este accesibilă pentru student) este pasul cel mai important în vederea realizării unei lucrări de licenţă/disertaţie de nota 10.
În acest scop, se poate porni de la obţinerea (împrumut de la colegi, de la biblioteca universităţii respective sau de la o bibliotecă publică) a unor cărţi cu titlu similar cu cel al manualului/cursului universitar publicat sau recomandat de către profesorul coordonator. Prin obţinere, nu ne referim la cumpărarea efectivă a acestor cărţi, ci la împrumutul bibliotecar al acestora sau la xerocopierea (preferabil la Campus Print Shop) celor mai importante secţiuni din aceste cărţi, care au legătură directă cu tema aleasă. Astfel, dacă tema aleasă este conţinută în manualul de “Managementul Resurselor Umane” (exemplul 1) sau “Drept Comercial” (exemplul 2), atunci studentul va căuta cât mai multe cursuri universitare cu titlu similar. În acest sens, menţionăm că, la nivelul fiecărui centru universitar mare din România (Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara şi altele), au fost publicate cel puţin 1-2 manuale cu titlul de “Managementul Resurselor Umane” (exemplul 1) sau “Drept Comercial” (exemplul 2). Aceste manuale/cursuri universitare sunt elaborate şi publicate de către cadrele didactice rezidente în acel centru universitar, manuale care urmează aproximativ aceeaşi programă analitică la nivel naţional (adică au aproximativ acelaşi cuprins), cu mici diferenţe. De aceea, mai multe astfel de manuale pot fi utilizate în vederea strângerii de materiale pentru elaborarea lucrării de diplomă. Desigur, anumite cadre didactice sau anumiţi specialişti în domeniu au publicat şi cărţi ştiinţifice, care analizează în mod detaliat numai un anumit capitol sau numai o anumită secţiune dintr-un astfel de manual/curs universitar – aceste cărţi sunt denumite monografii.
Din punct de vedere procedural, pentru a uşura munca studenţilor – recomandăm să fie frecventate (2 sau 3 zile pentru un student organizat ar trebui să fie suficiente) bibliotecile publice sau cele universitare.
Odată ce studentul consideră că a obţinut suficiente materiale pentru a-l ajuta în analiza temei de licenţă/disertaţie aleasă, în baza acestor materiale se va întocmi planul lucrării. Un plan de lucrare poate conţine de la 3 până la 6-7 capitole maximum (dintre care ultimul capitol reprezintă, de obicei, partea practică a lucrării). Recomandăm o structură din 4 capitole, dintre care 3 de teorie şi unul de practică.

Pentru ca o lucrare de licenţă/disertaţie să fie considerată personală, în majoritatea cazurilor profesorii coordonatori recomandă inserarea în ultimul capitol al lucrării a unui studiu de caz (partea practică a lucrării). Astfel, pentru partea practică a lucrării de licenţă/disertaţie, de obicei studentul trebuie să procure materiale în mod distinct faţă de modul în care a obţinut materialele pentru partea teoretică.
Deci, în funcţie de domeniul studiat, ne putem regăsi în următoarele situaţii, pentru care facem recomandări distincte:
• pentru studenţii la drept – un studiu de caz se poate baza pe analiza unor speţe (aşadar, sursele bibliografice sunt reprezentate de culegerile de practică judiciară) sau pe analiza unor statistici zonale sau clar delimitate în timp (de exemplu, la criminologie – analiza unor informaţii statistice care se obţin de la anumite instituţii publice)
• pentru studenţii la ştiinţe economice – un studiu de caz reprezintă analiza unei societăţi comerciale şi a unui domeniu concret de activitate al acesteia (astfel, se pot obţine informaţii direct de la un SRL sau SA, unde studentul lucrează sau cunoaşte pe cineva, ori de pe Net, unde firmele mai mari prezintă informaţii multe privind activitatea pe care o desfăşoară); în principal, informaţiile suficiente ar fi: istoricul şi prezentarea firmei, structura organizatorică, gama de produse/servicii şi informaţiile din bilanţul contabil.

Prezentarea planului profesorului coordonator:

Apoi, planul lucrării va fi prezentat spre aprobare profesorului coordonator, iar acesta va fi însoţit şi de o bibliografie aferentă. Bibliografia este o lista de surse bibliografice (cărţi, manuale şi cursuri universitare, alături de diferite articole publicate în reviste de specialitate, cât şi surse online – link-uri către anumite pagini web). Este recomandabil ca o astfel de listă să conţină un minimum de 20 de surse bibliografice.

Aprobarea planului lucrării de către profesorul coordonator:

Următorul pas este aprobarea planului lucrării în urma consultării cu profesorul coordonator. Dacă profesorul coordonator îți operează mici (sau mari) modificări la planul de lucrare pe care îl credeai foarte bun, nu te impacienta – măcar ai aflat ce doreşte profesorul coordonator de la tine în vederea realizării unei lucrări cu titlul respectiv. În unele cazuri, s-ar putea să mai fie nevoie de un drum la bibliotecă (pentru obţinerea materialelor care să acopere noile capitole/secţiuni adăugate de profesorul coordonator în planul modificat al lucrării).

Elaborarea și redactarea lucrării:

Astfel, studentul ajunge în punctul în care se poate apuca de elaborarea şi redactarea lucrării de licenţă/disertaţie, având un plan de lucrare aprobat de către profesorul coordonator. Menţionăm doar că redactarea unei lucrări de licenţă/disertaţie este rezultatul succesiunii altor momente, compuse din documentarea şi informarea bibliografică, adunarea, sistematizarea şi clasificarea materialului.
În ceea ce priveşte condiţiile de formă, trebuie precizat că aici, intervine obligativitatea respectării anumitor condiţii de formă (distincte, însă nu cu mult, de la o universitate la alta). Astfel, pentru elaborarea şi redactarea propriu-zisă a lucrării trebuie respectate anumite condiţii de scriere, paginaţie şi notare a surselor bibliografice. În primul rând, mai întâi studentul trebuie să ştie numărul de pagini în care trebuie să se încadreze munca sa – lucrarea de diplomă în forma sa finală. Astfel, există centre universitare care solicită un maximum de 60 de pagini, altele care solicită un maximum de 80 de pagini, iar altele în care trebuie depăşit obligatoriu un număr de 100 de pagini. De asemena, unele facultăți solicită listarea doar față iar altele față/verso.

Apoi, ca norme de redactare, în general, sunt solicitate următoarele:
• utilizarea unui software tip MS Word sau Open/Libre Office, în care să se utilizeze o paginaţie A4 cu 3 cm (stânga) şi 2 cm (sus, jos şi dreapta)
• utilizarea obligatorie a caracterelor româneşti (aşa-zisele diacritice)
• mărimea scrisului să fie de 12, caracter TimesNewRoman (de obicei) şi un aliniament(paragraf) de 1.5
• paginile să fie numerotate, exclusiv pagina-copertă (în unele cazuri, se solicită şi păstrarea unei pagini de gardă suplimentare)
• dacă sunt utilizate tabele, acestea să fie numerotate şi să aibe titlu, iar sub tabel să fie indicată sursa tabelului
• tabelele care pot fi transformate şi-n format grafic, să fie urmate de un astfel de grafic, care va fi, de asemenea, numerotat
• dacă sunt utilizate figuri, acestea să fie numerotate şi să aibe titlu, iar sub figură să fie indicată sursa acesteia.

Cel mai important detaliu de formă al redactării unei lucrări de licenţă/disertaţie considerăm că-l reprezintă modul de citare al surselor bibliografice în conţinutul lucrării. Astfel, de fiecare dată când este utilizată o informaţie dintr-o anumita sursă bibliografică (carte, manual, curs, articol de specialitate), este bine ca această sursă să fie menţionată prin inserarea în text a unui “Footnote”, cu următorul conţinut, de exemplu:
1. 1) Ionescu A., Managementul resurselor umane, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2010, p. 55
2. 2) Popescu B., Drept comercial, Ed. Junimea, Iaşi, 2011, p. 110

Recomandăm utilizarea unor astfel de “Footnotes” (note de subsol) în cazul când se redau definiţii, clasificări, teorii ştiinţifice sau idei care, în mod evident, nu pot aparţine studentului. De asemenea, la notele de subsol pot să fie date şi anumite explicaţii suplimentare (pentru inserarea în text a cărora s-ar deschide o paranteză mult prea lungă).
În funcţie de cerinţele fiecărei universităţi, forma finală a lucrării de licenţă/disertaţie va fi printată şi copertată în 1 până la 3 exemplare.

Lucrările de absolvire sunt specialitatea noastră

La Campus găsești totul legat de lucrarea ta de absolvire într-un singur loc. Facem print, îndosariere cu spirală sau copertă tare de carton sau imitație de piele. Facem inclusiv coperţi pentru UT cu şurub sau albă tip carte.
În plus, în momentul în care faci pre-comanda, primeşti un ghid cu sfaturi utile în redactarea lucrării care te ajută să eviţi cele mai comune greşeli.
Să nu mai spunem ca eşti în cărţi pentru căştigarea celui mai cool gadget din lume.

 


Related Posts

What could I use this pen for?
Un gadget care te trece de toate examenele fără să copiezi

Ce ai zice de un device care ar putea da timpul înapoi? …...

Intră și tu în cursa pentru cel mai cool gadget din lume!

Câștigă un Livescribe și începe să iei notițe cu adevărat inteligent. Indiferent că...

X